Accesul deschis la cunoștințe – promovarea progresului durabil
În perioada 6-8 august Universitatea din Lund (Suedia) a găzduit Adunarea Generală EIFL 2010. Accesul Deschis este un subiect de interes major pentru anul acesta, fiind anunțat și pentru Congresul al 76-lea IFLA de la Gothenburg (Suedia) „Open access to knowledge - promoting sustainable progress” (“Accesul deschis la cunoștințe – promovarea progresului durabil”).
La Adunarea Generală EIFL 2010 au participat coordonatori naționali ai consorțiilor EIFL, coordonatorii programelor OA (Open Acces), IP (Intellectual Property) și FOSS (Free and open source software) din 42 de țări ale lumii.
Tema aleasă accentuează rolul bibliotecilor în promovarea accesului la cunoștințe. Nu în zădar, în ajunul desfășurării sesiunii din acest an a fost schimbat logoul și sloganul EIFL „Cunoștințe fără frontiere”, subliniind, astfel, necesitatea depășirii oricăror bariere (economice, sociale, politice etc.) pentru diseminarea cunoștințelor. În discursul de inaugurare a Adunării Generale EIFL 2010 Directorul EIFL Rima Kupryte a menționat că în loc de eIFL.net, acum consorțiul se numește EIFL. „Am simțit că după 10 ani a venit timpul pentru o nouă imagine a identității noastre, care include, printre altele, numele nostru, aspectul site-ului nostru, materialele noastre tipărite, și cel mai important, mesajul nostru. Începând cu numele și logo-ul, am luat decizia să renunțăm la .net care credem noi că a fost o caracteristică a primelor zile ale web-ului ca și în cazul minusculei „e”. În plus, am vrut să adăugăm un slogan puternic („Knowledge without boundaries” - „Cunoștințe fără frontiere”) care transmite misiunea noastră concentrându-se asupra rezultatului final care este: cunoștințe „fără frontiere” și cuprinde activitatea tuturor programelor noastre, care prevede lucru în vederea eliminării tuturor frontierelor, indiferent dacă acestea sunt economice, juridice sau geografice, de acces la cunoaștere”. Rima Kupryte, de asemene, a adăugat că echipa EIFL lucrează asupra unui nou site care va fi lansat în toamna anului 2010.
Adunarea Generală EIFL 2010 s-a desfășurat pe parcurs de patru zile. Prima zi fiind dedicată întâlnirii cu reprezentanții țărilor EIFL care participă pentru prima dată la un astfel de eveniment.
Deschiderea oficială a Adunării Generale EIFL 2010 a avut loc pe data de 6 august. Audiența a fost salutată de Lars Björnshauge, Directorul Bibliotecii Universității din Lund. Lars Björnshauge a menționat că Universitatea din Lund, care găzduiește Directorul Revistelor cu Acces Deschis (DOAJ), este o gazdă perfectă pentru acest eveniment anual. Rima Kupryte, Directorul EIFL a prezenta o sinteză a activității EIFL în anul recent. Rima Kupryte s-a referit, de asemenea, la importanța diseminării informației între membrii consorțiilor naționale, cât și la includerea mai activă a bibliotecilor publice în susținerea comunității oferind acces la cunoștințe. În acest scop în cadrul EIFL a fost deschis încă un program „The Public Library Innovation Program” (Programul de Inovare a Bibliotecii Publice). În prima rundă a acestui program au fost oferite 12 granturi câte 30.000 $, iar pentru cea de-a doua rundă vor fi oferite granturi câte 15.000 $, termenul limită de depunere a cererilor este 31 mai 2011.
La această reuniune anuală a EIFL a fost prezentat noul manager al programului FOSS – Simon Bell, cât și noii membri ai Consiliului EIFL: Tigran Zargaryan din Armenia, Gintare Tautkeviciene din Lituania și Matseliso Mamahlape Moshoeshoe Chadzingwa din Lesotho. Alegerea noilor membri ai Consiliului EIFL s-a făcut în urma încheierii mandatului reprezentanților din Serbia, Palestina și Botswana.
Programul pentru următoarele doua zile a fost în totalitate consacrat Accesului Deschis. Sesiunile au fost axate pe următoarele subiecte: schimbarea politicii privind accesul deschis la nivel local, național și internațional; posibilitățile administratorilor, cercetătorilor și studenților; planificarea pentru Săptămâna OA; gestionarea copyright-ului în proiectele de OA; publicațiile cu acces deschis; pregătirea următoarelor generații de bibliotecari pentru o carieră profesională în era digitală - elaborarea materialelor instructive; beneficiile activității într-un consorțiu; repozitorii deschise; soft-uri deschise și gratuite.
Irina Kuchma, coordonatorul programului Open Access, a prezentat proiectul Uniunii Europene OpenAIRE. Una dintre direcțiile strategice ale Uniunii Europene este „competitivitatea economiei” europene iar aceasta nu se poate realiza decât pe o „economie bazată pe cunoaștere”. Astfel, s-a ajuns la concluzia că modalitățile actuale de diseminare a rezultatelor cercetării prin intermediul articolelor publicate în revistele de specialitate impun anumite bariere care nu mai pot fi depășite de bugetele tot mai reduse ale structurilor infodocumentare. Uniunea Europeană încearcă să depășească aceste obstacole prin măsuri specifice și constituirea de instrumente, rețele, servicii care să fie puse în slujba diseminării eficiente a rezultatelor programelor de cercetare finanțate din bani publici. Această politică se aplică în proiectul pilot al Comisiei Europene „Știința în Societate” în cadrul celui de-al șaptelea Program Cadru pentru Cercetare (PC7), lansat în luna august 2008. Proiectul propus va oferi o infrastructură electronică și mecanisme de sprijin pentru identificare, depunere, acces și monitorizare a articolelor finanțate prin PC7 și ERC (European Research Council - Consiliul European de Cercetare). În cadrul acestui proiect pilot, beneficiarii de finanțare în șapte domenii (energie, mediu, sănătate, domenii ale tehnologiilor informației și comunicațiilor, infrastructurile de cercetare, știința în societate, și a științelor sociale și umanistice), vor trebui: să depoziteze articole științifice recenzate (peer review) sau preprinturi, dar și articole prezentate la conferințe când aceste sunt considerate a fi importante, care rezultă din proiectele PC7 într-un repozitoriu online; să depună eforturi pentru asigurarea cât mai eficientă a accesul deschis la aceste articole, fie în termen de șase (pentru sănătate, energie, mediu, domenii ale tehnologiilor informației și comunicațiilor, infrastructurile de cercetare) sau douăsprezece luni (pentru științele sociale și umanitare, știința în societate), de la data publicării.
Un obiectiv cheie al proiectului pilot este de a experimenta cu accesul deschis ca un mijloc de asigurare a accesului rapid și fiabil la rezultatele cercetării, finanțate de UE, în particular la articole științifice recenzate, în scopul stimulării inovațiilor, avansarea descoperirilor științifice și de a sprijini dezvoltarea unei economii puternice bazate pe cunoaștere. Comisia Europeană dorește să se asigure că rezultatele cercetărilor pe care le finanțează în cadrul UE PC7 cu mai mult de 50 miliarde € (2007 – 2013), sunt diseminate cât mai larg și mai eficient posibil pentru a garanta exploatarea și impactul maximal în lumea cercetătorilor și în afara ei. Din punct de vedere geografic, acest proiect va avea un accent european pronunțat prin faptul că acoperă integral Uniunea Europeană implicând persoane și depozite științifice în aproape toate cele 27 de state membre ale UE. Proiectul OpenAIRE urmărește sprijinirea și punerea în aplicare a Accesului Deschis în Europa. El asigură o asistență informațională a cercetătorilor prin intermediul Sistemului European de Biroul de asistență. De asemenea, OpenAIRE este un portal și e-infrastructură pentru rețelele de arhive electronice și explorarea metodelor științifice pentru managementul serviciilor informaționale.
O serie de prezentări au fost consacrate studiilor de caz asupra politicilor și realizării Open Access în Lituania, Polonia, Ucraina, Rusia, Universitatea din Pretoria (Africa de Sud); publicarea în acces deschis în Armenia, Africa de Sud, Nepal etc. Vorbitorii au remarcat atât realizările la nivel național și instituțional, cât și problemele cu care se confruntă în implementarea și promovarea Accesului Deschis. Astfel, Gintare Tautkeviciene a menționat că în Lituania la nivel național problemele rezultă din neaprobarea unei legi secunde care ar legifera Accesul Deschis; nu sunt făcute ajustări pentru finanțarea dezvoltării arhivelor electronice și este o fluctuație a funcționarilor de nivel superior responsabili de implementarea OA. În același timp Gintare Tautkeviciene a remarcat că există o serie de probleme la nivel instituțional: reticența anumitor instituții pentru alocarea de fonduri pentru dezvoltarea și întreținerea repozitariilor; administratorii instituțiilor nu sunt disponibili să împărtășească rezultatele cercetărilor; publicațiile OA nu oferă puncte suplimentare în realizările clasamentului savanților; interfața site-ului consorțiului eLABa nu este suficient de prietenos și ușor de utilizat, încărcarea publicațiilor pe serverul eLABa este destul de complicată.
Daisy Ouya, consultant OA din cadrul UNESCO, a prezentat obiectivele și activitățile programului OA al UNESCO, menționând că UNESCO promovează Accesul Deschis, punând accentul pe informațiile științifice care provin de la cercetările finanțate din banii publici. Prin intermediul rețelei sale globale, instituții și centre, UNESCO facilitează elaborarea și adoptarea de politici care contribuie la implementarea OA. În plus, UNESCO participă în dezbateri mondiale asupra OA și cooperează cu inițiativele locale, regionale și globale în sprijinirea Accesului Deschis. programul OA al UNESCO acordă o atenție deosebită țărilor africane și în curs de dezvoltare în cazul în care, în pofida unor rezultate bune și importante în domeniul TIC, prestanța OA, atât la nivel de dezvoltare, cât și de utilizare, rămâne scăzută. Daisy Ouya a remarcat că activitățile UNESCO pe termen lung sunt axate pe OA advocacy; consolidarea capacităților și susținerea pentru dezvoltarea resurselor informaționale.
Un interes deosebit au marcat comunicările lui Leslie Chan, conferențiar la Departamentul de Științe Sociale de la Universitatea din Toronto „Acțiuni de sensibilizare a comunităților de cercetare: studii de caz și discuții deschise” și a lui Alma Swan, directorul Key Perspectives Ltd „Costurile și beneficiile Accesului Deschis pentru universități și națiuni: unele considerente economice”. Leslie Chan a menționat că nu este posibilă realizarea cu succes a proiectelor privind Accesul Deschis fără anumite angajamente din partea universităților și cercetătorilor. Analizând costurile și beneficiile Accesului Deschis pentru universități și națiuni, Alma Swan a remarcat că există costuri directe: împrumut interbibliotecar, abonarea, plata pentru vizionare, dar cu toate acestea beneficiile sunt mult mai mari. Astfel, 4 universități din Marea Britania economisesc între 2 milioane și 200 milioane de Lire Sterline pe an în rezultatul folosirii modelelor alternative de comunicare științifică – revistele cu acces deschis și arhivele electronice instituționale și tematice. Economiile de la accesul deschis se datorează atât comunităților de cercetare, cât și bibliotecii din cadrul unei universități.
Sonja Brage de la Universitatea din Lund în comunicarea sa s-a concentra asupra posibilităților de pre-evaluare a revistelor cu Acces Deschis pentru includerea lor în DOAJ (Directorul Revistelor cu Acces Deschis). Sonja Brage a menționat că sunt mai multe criterii după care se face evaluarea revistelor pentru a fi incluse în DOAJ: număr valid ISSN; autoritatea colegiului redacțional; accesul la textul integral al articolelor; informația cu privire la politica OA pe site-ul revistei; realizarea recenzării editoriale sau peer review; adresa validă de contact (e-mail). În același timp, verificarea revistei se face și în baza unui formular care, de asemenea, prevede includerea informației importante despre revistă: din ce an este accesul full text la articole, în ce limbi se publică articolele, cine este editorul, ce proces de recenzare folosește revista, este sau nu o anumită perioadă de embargo pentru accesul deschis la articole, plătește sau nu autorul taxa pentru publicare.
Ultima parte a Adunării Generale EIFL 2010 a prevăzut întâlnirile și discuțiile cu editorii. În cadrul acestui for au fost prezentate ofertele următorilor editori: Emerald, eBrary, Morgan and Claypool, Burgundy, Gale, Oxford University Press, Cambridge University Press, American Association for the Advancement of Science (AAAS), JSTOR, Wiley Blackwell, IOP Publishing, Taylor & Francis Journals, Taylor & Francis reference, Project Muse, Sage Publication. Toți editorii oferă diferite perioade de acces gratuit la resursele sale pentru instituții sau pentru consorțiul național, în afară de aceasta majoritatea editorilor propun reduceri esențiale pentru statele membre ale EIFL pentru abonare la resursele electronice. Este necesar de menționat că pentru Republica Moldova sunt posibile reduceri suplimentare pentru abonarea la o serie de resurse electronice.
Discuțiile desfășurate în timpul lucrărilor Adunării Generale EIFL 2010, cât si cele informale au reliefat probleme și dificultăți comune în dezvoltarea politicilor de Acces Deschis, implementarea modelelor alternative de comunicarea științifică, achiziționarea și abonarea resurselor electronice. Este cert că este necesară colaborarea în scopul găsirii unor soluții comune, cât și pentru schimbul de experiență în activitatea consorțiilor și a programelor naționale OA, IP și FOSS.
Nelly Țurcan, dr., conferențiar universitarCatedra Biblioteconomie și Asistență Informațională, USM
Acest articol nu are Comentariu momentan